Treceţi, batalioane...

Cohorte de paşi pierduţi
sunând la fiecare contact cu pereţii dezbrăcaţi de emoţii
adunarea tuturor temerilor din coridoarele goale ale
sufletului.
Ce ecouri, doamnă, parcă am fi
o oştire de flori la picioarele
tale!

Low disk space

Am fost acceptat ca titular al statutului de imigrant în propria'mi piele. Actele mele de identitate sunt nişte frunze moarte pe care le tot vânturi dintr'o parte într'alta. Bat pas de defilare pe ramurile golaşe ale ultimului copac rămas în picioare, şi dorm în cuiburile vulturilor care'mi ciugulesc din ceafă până când, într'o bună dimineaţă, te voi fi uitat de tot.

Dyptich

tăcerea mea stă de vorbă cu tăcerea
ei
palmele umbrelor se freacă nervoase
frământă nasul inexistent
şi urechile duse într’o altă
poveste.
tăcerea mea se simte bine când
tăcerea ei mimează un orgasm.

(în colaborare cu Alice)

Necrologul altor nopţi

Bună dimineaţa, doamnă. Uite, vezi, nimicul ăsta când cenuşiu / când albastru deaupra noastră e
cerul.
Aici am dormit, sub el, nu sub streşini sau ţigle, tabla pe care s'a auzit cândva ploaia răpăind în ritmul stropilor de sudoare ne'a fost indusă, domană, ca o linie ritmică într'o melodie, de MARELE DJ; Ăla de se joacă mereu cu zarurile, Îl ştii, I'au făcut unii şi alţii chip cioplit după chipul şi asemănarea mea.
Acuma, zic şi eu, doamnă, las'o dracului de orice ai face şi haide, pune'ţi năframa în poală şi lasă'ţi capul pe spate, las'o dracului, zău, şi iaca, uită'te naibii în sus. Acum e nor, acum nu e, ce să'i mai cerem dimineţii decât să ne dea papucii şi s'o luam dracului din loc, doamnă? Ne aşteaptă, înţelegi, pompele de aer, mai trebuie să şi respirăm că ruginesc nefolosite. Şi, la drept vorbind, nu mai pot să stau aici. Mă sufoc, doamnă.
Uite, vezi?
Chestia asta de deasupra, ar fi vremea să înveţi şi tu, e
cerul.
Eu mă duc să văd dacă nu cumva găsesc să îmi procur nişte aripi gata date cu smoală.

Signficant nothings all around

And from the place I sit, nothing seems to be imposible...