joi, 25 septembrie 2014

micro-elegie într-o șoaptă, două sau trei

(a șasea șoaptă, reciclată)

nu știu cine ești
și ce-mi faci.
știu că vreau să fii
și să-mi faci.

fiecare dintre noi iubim
o dată în viață
un înger.



sâmbătă, 20 septembrie 2014

elegia geografiilor de nisip, praf și pulbere

(șoapta cu numărul V)

nu mai erau lumi de descoperit,
iubito,
hărțile toate
stăteau bine-mersi bătute în cuie.
granițele fuseseră de mult trasate
de niște generali ajunși între timp
imnuri de stat
sau nume de buldog
și nimeni nu le mai mișca de colo-colo.

și nici planete nepopulate nu mai erau,
întregul univers, iubito, era de pe-acum
colonizat,
pe-alocuri cu gândul,
pe-acoluri cu vorba,
pe-alocuri cu fapta.

și-atunci ai venit tu, iubito, de lumea ta
ancorându-mă,
într-un port din
globul tău cu parametri variabili,
cu hărți fluide,
uneori mai rotunde,
alteori mai lăsate,
tresărind deodată cu fuga printre anii în care
ai rătăcit
în căutarea singurei călătorii pe care aș fi vrut să o fac,
alături de tine.

și-am trăit, iubito, fericiți în globul tău
de cristal
până când ne-am dat seama
că toate globurile lumii nu-s decât
niște biete gloabe,
nu-s decât
baloane de săpun.

iar toate geografiile posibile, iubito,
se rezumă la hărțile din noi.
singuri le desenăm,
trăgând frontiere cu crengi uscate
prin dunele de nisip
bătute, iubito, de vânt.


miercuri, 3 septembrie 2014

Pâlnia


traducere după Christian Morgenstern.


în bezna nopții, tăcute, două pâlnii trec agale.
prin gâtul lor tot mai îngust, la vale,
albă, raza lunii se împarte
pe-aleile umbrite
ș.a.m.
d.



luni, 1 septembrie 2014

Guest post: Călin Neacșu - De azi într'o zi




Dac'aș muri de astăzi într'o zi
infern misterios sau rai,
copite tropotrind de cai,
sau muște moarte într'un ceai,
Domnul mi'ar hărăzi.
Ar fi mai bine sau ar fi mai rău ?
Asta'am s'o aflu mâine,
totul la timpul său.

(pauză de reflexie)

O stradă îinfundată unde latră un câine
lingând victorios un colț murdar de pâine,
o banană cojită aruncată'n șosea,
s'alunece toți nătăfleții pe ea,
o șapcă pleoștită aruncată pe'un ochi,
o țigancă osoasă scuipând de deochi,
golani, derbedei, mardeiași, muncitori,
filosofi ce spun una și'o gândesc de trei ori,
e o viață ce se scurge monoton, fără zor...
ce'ar fi dacă de azi într'o zi am să mor ?


Călin Neacșu locuiește la Belgrad, oraș predestinat prieteniilor. De altfel, Călin este, pe lângă unul dintre cei mai buni profesioniști europeni ai meseriei sale, unul dintre maeștrii greu de egalat într-ale prieteniei.