sâmbătă, 18 octombrie 2008

Necrologul altor nopţi

Bună dimineaţa, doamnă. Uite, vezi, nimicul ăsta când cenuşiu / când albastru deaupra noastră e
cerul.
Aici am dormit, sub el, nu sub streşini sau ţigle, tabla pe care s'a auzit cândva ploaia răpăind în ritmul stropilor de sudoare ne'a fost indusă, domană, ca o linie ritmică într'o melodie, de MARELE DJ; Ăla de se joacă mereu cu zarurile, Îl ştii, I'au făcut unii şi alţii chip cioplit după chipul şi asemănarea mea.
Acuma, zic şi eu, doamnă, las'o dracului de orice ai face şi haide, pune'ţi năframa în poală şi lasă'ţi capul pe spate, las'o dracului, zău, şi iaca, uită'te naibii în sus. Acum e nor, acum nu e, ce să'i mai cerem dimineţii decât să ne dea papucii şi s'o luam dracului din loc, doamnă? Ne aşteaptă, înţelegi, pompele de aer, mai trebuie să şi respirăm că ruginesc nefolosite. Şi, la drept vorbind, nu mai pot să stau aici. Mă sufoc, doamnă.
Uite, vezi?
Chestia asta de deasupra, ar fi vremea să înveţi şi tu, e
cerul.
Eu mă duc să văd dacă nu cumva găsesc să îmi procur nişte aripi gata date cu smoală.

Un comentariu:

Unknown spunea...

:) ce mult mi-a placut sa citesc randurile astea. si nu stiu de ce, dar s-au prelins in mine :)
n-am mai citit de mult, mai nimic;
nici poze nu mai fac....

oare de ce?
si nici sa scriu...candva scriam mult, nu mai pot.