Pastorală verde pe pereți

aș fi vrut să cresc un
covor de păpădii pe tavan
să ne tăvălim prin el de la da
la nu
și
îndărăt

să ne ningă-n nopțile cu puf
când mă-mbrățișai să
-mi tai respirația să
mă înghiți să
nu mă pierzi să
nu mai plec


ar fi fost
cel mai fără sens câmp din lume
dar singurul sens din lume erai tu

prin lanurile de păpădie
vânturile se-nvârt în 2πr
până amețesc
când amețesc se fac spirală
și se-ntorc mereu la tine.