joi, 3 iulie 2014

Veche scrisoare de dragoste rămasă fără titlu



isteriile se aleargă prin ochii mei.
ochii mei negri se plimbă
pe o sârmă ghimpată.
mersul lor
alene
se-mpiedică

de isteriile ce le taie calea.
 

acum se umple paharul
și-acum se sparge o sticlă;
acum dau cu stângul în dreptul
și-acum ulciorul e gol.
 

și-acum mă săruți pe o geană
și-acum te sărut pe o rană;
și-acum mă-mpletesc peste tine
și-acum să mă minți că ți-e roz.
 

acum sa visăm inundații
și-acum să gustăm aberații.


și-acum ochii mei se treziră.


și-aici isteriile mor. 

Niciun comentariu: